Membrii platformei ProTECT, rețea care reunește organizații implicate în eforturile de combatere a traficului de persoane, au analizat concluziile și recomandările raportului anual de monitorizare a traficului de persoane al Departamentului de Stat al Statelor Unite (TIP Report) și au urmărit reacțiile publice ale actorilor instituționali în urma publicării acestuia.
România fost reinclusă în grupul statelor din Pilonul 2 (Tier 2), după ce trei ani consecutiv a fost retrogradată pe listă de monitorizare a Pilonului 2 (Tier 2 Watchlist), datorită neimplementării recomandărilor cuprinse în rapoartele din ultimul deceniu. Pentru noi, departe de a fi o victorie, revenirea în Pilonul 2 înseamnă doar evitarea circumstanțială a includerii în Pilonul 3, cu consecințe diplomatice, reputaționale și practice extrem de serioase pentru România.
Reamintim că TIP Report este un instrument diplomatic care urmărește îndeplinirea unor standarde minime în lupta împotriva traficului de persoane și nicidecum un instrument care să identifice statele care au excelat. Prin urmare, clasificarea chiar în Pilonul 1 (Tier 1), reprezintă doar îndeplinirea unor cerințe minime în cele 3 domenii principale: prevenirea traficului de persoane, protecția victimelor și pedepsirea vinovaților. Așadar,, considerăm că reacțiile publice generate de publicarea raportului au fost excesiv de optimiste, neexistând până în acest moment o abordare realistă, critică la recomandările care vizează problemele sistemice cu care încă se confruntă țara noastră.
Considerăm acest demers extrem de important, datorită constatării prezenței în TIP Report și a pozițiilor guvernamentale care i-au urmat, a unor serii de date și informații asupra acurateței cărora avem rezerve. Printre acestea, cele mai serioase sunt legate de numărul de victime asistate de către serviciile publice și calculele de cost aferente. Din experiența organizațiilor membre, care oferă servicii de protecție și asistență specializată chiar în lipsa fondurilor guvernamentale, considerăm că aceste cifre nu reflectă realitatea cunoscută. Cerem așadar clarificarea de urgentă a numărului de victime asistate, având în vedere că cel puțin 201 victime ale traficului de persoane au primit asistență specializată din partea organizațiilor neguvernamentale membre ale platformei. Prin urmare, menționarea în spațiul public a procentului de 90% victime asistate de serviciile publice și 10% asistate de organizații private din cele 340 care și-au exprimat acordul (din totalul de 505) necesită o imediată clarificare. Aceste numere trebuie coroborate cu suma de 55 milioane RON pe care raportul o menționează ca fiind finanțare publică destinată minorilor victime ale traficului de persoane, căreia se adaugă suma de 1,75 milioane RON pentru asistența victimelor adulte ale traficului de persoane din bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Lista itemilor care considerăm că au nevoie de mai multă clarificări este anexată prezentei scrisori.
Faptul că după trei ani de eforturi rămânem în punctul în care nu îndeplinim în totalitate standardele minime, deși se fac eforturi în acest sens, este un avertisment pentru autorități și pentru noi ca societate, că eforturile pe care le facem nu sunt suficiente, iar soluțiile gândite nu generează efectele dorite și necesare De altfel, concluziile generale ale întregului Raport indică faptul că nu lipsa strategiilor sau incapacitatea de a propune soluții este problema, ci finanțarea acestora, combinată cu voința politică de a le pune în practică eficient.
Înțelegem că acest instrument diplomatic se bazează pe dialogul dintre autoritățile române și cele americane, bazate pe informațiile transmise de autoritățile române, printre altele, în documentul intitulat Răspunsul autorităților române la TIP Report. Am solicitat consultarea acestui document încă din luna februarie, o dată cu întâlnirea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane, care marcat și trecerea acestuia din subordinea Ministerului Afacerilor Interne la Cancelaria Primului ministru.
Menționăm că în continuare solicităm consultarea acestui document și demararea unui dialog privind metodologia de lucru și colectare a datelor de către instituțiile aferente, în contextul în care autoritățile române au menționat efortul extraordinar făcut pentru a întocmi acest răspuns, al cărui succes a fost datorat, tot conform acestora, trecerii comitetului de monitorizare în subordinea premierului.
Considerăm că această nevoie de clarificare este absolut necesară în virtutea colaborării transparente și de bună credință între instituțiile guvernamentale și organizațiile neguvernamentale, precum și pentru mai buna înțelegere a fenomenului de către public larg. De altfel, nevoia unei astfel de colaborări, într-o formă recunoscută instituțional, a fost menționată drept o prioritate chiar de către autorii raportului, prin declarația Secretarului de Stat american, Antony Blinken, la lansarea raportului. Tot ca priorități, în același context, au fost menționate nevoia unei mai bune colectări a datelor legate de traficul de persoane, precum și a evaluării eficienței măsurilor de politici publice implementate.